Consiliere psihologică sau psihoterapie: cum știi de ce ai nevoie și care este diferența dintre ele?

Poate că te-ai gândit de mai multe ori că ți-ar prinde bine să vorbești cu cineva.

Nu pentru că „nu mai poți” (deși parcă tot mai mult așa se întâmplă), ci pentru că simți că duci prea mult, prea des, prea singură...

Te întrebi poate dacă ceea ce trăiești e stres, oboseală sau ceva mai profund și, odată cu întrebarea asta, apare și alta: am nevoie de consiliere psihologică sau de psihoterapie?

Deși termenii se folosesc uneori interschimbabil, între consilierea psihologică și psihoterapie există diferențe subtile, dar importante.

Să le înțelegi te ajută să alegi procesul care ți se potrivește mai bine – astfel încât chiar să ai rezultatele pe care ți le dorești.

Ce este consilierea psihologică și când este potrivită?

Consilierea psihologică este, în esență, un proces de clarificare și echilibrare interioară. Este locul în care vii atunci când simți că e prea mult, dar nu știi exact de ce.

Poate că treci printr-o perioadă stresantă, cu anxietate, ți-e greu să iei decizii, a avut loc o schimbare de viață — sau pur și simplu ai nevoie să te regăsești.

Consilierea te ajută să-ți reorganizezi gândurile, să înțelegi ce trăiești și să-ți descoperi propriile resurse.

Nu este despre diagnostic sau tratament, ci este despre resurse, susținere emoțională, autocunoaștere și orientare spre soluții.

De obicei, procesele de consiliere psihologică sunt pe termen scurt sau mediu (de la câteva ședințe la câteva luni), cu scopuri mai clare și mai bine definite:

• să depășești o perioadă de blocaj;

• să gestionezi stresul;

• să înțelegi mai bine ce simți;

• să comunici mai eficient cu cei din jur.

Într-un fel, consilierea este asemenea unei pauze conștiente între două etape ale vieții tale: te oprești, te uiți la ce s-a întâmplat, tragi aer în piept și îți clarifici următorul pas.

Ce este psihoterapia și când ai nevoie de ea?

Înainte de orice, psihoterapia merge mai profun.

Este un proces de transformare emoțională și reconectare cu părțile din tine care au fost rănite, blocate sau uitate.

Dacă în consiliere lucrezi cu prezentul și cu modul în care poți gestiona mai bine ce trăiești acum, în psihoterapie te uiți și spre trecutul care te-a format — acolo unde s-au creat tiparele emoționale și relaționale care încă te influențează.

Psihoterapia este potrivită atunci când:

• trăiești aceleași tipuri de conflicte sau relații dificile în mod repetat;

• simți că emoțiile tale te copleșesc sau că „nu mai știi cine ești”;

• ai dificultăți legate de stimă de sine, limite, vinovăție, rușine;

• sau când apar simptome psihosomatice – corpul vorbește prin dureri, insomnii, migrene sau oboseală constantă.

Procesul terapeutic este mai profund și de durată mai lungă, tocmai pentru că schimbarea adevărată se întâmplă în timp, prin înțelegere, vindecare și integrare.

Psihoterapia este, metaforic spus, călătoria către acasă – în tine însăți.

Ce au în comun consilierea psihologică și psihoterapia

Ambele creează un spațiu sigur, empatic și confidențial, în care ești ascultată fără judecată. De asemenea, în ambele, relația dintre tine și psiholog este esențială: fără încredere, procesul nu se poate construi.

Atât consilierea, cât și psihoterapia îți oferă:

• o perspectivă nouă asupra propriei vieți;

• o mai bună înțelegere a emoțiilor și nevoilor tale;

• instrumente concrete pentru a gestiona stresul;

• o relație mai blândă cu tine însăți.

De aceea este important să reții faptul că diferența nu constă în valoarea celor două procese, ci de profunzimea și scopul lor. Consilierea este despre orientare și claritate, pe când psihoterapia este despre vindecare și transformare.

 Cum știi care proces ți se potrivește mai bine?

Uite mai jos o formă simplificată care poate să fie un bun punct de pornire:

Mai degrabă consiliere psihologică dacă:

• simți nevoia de echilibru și claritate în valori și obiective;

• vrei să-ți clarifici valorile și prioritățile;

• cauți strategii pentru a comunica mai bine;

• ești într-o perioadă de tranziție (ex: schimbare de carieră);

• vrei sprijin punctual și orientare spre soluții.

Mai degrabă psihoterapie dacă:

• trăirile îți afectează semnificativ viața personală sau profesională;

• vrei să înțelegi rădăcina tiparelor care se repetă;

• simți că repeți același tip de relații dureroase;

• ai pierdut contactul cu cine ești și ce îți dorești;

• vrei să vindeci răni mai vechi și să te cunoști în profunzime.

Uneori, procesul începe cu consiliere și, pe parcurs, devine terapie. Alteori, invers.

Cel mai important este totuși să începi de undeva. Restul se conturează pe drum, de-a lungul procesului.

De ce contează să alegi sprijinul potrivit

Ceva ce am observat de-a lungul timpului este faptul că, pentru multe femei, primul pas nu este programarea unei ședințe, ci permisiunea interioară de a cere ajutor.

Majoritatea femeilor cu care am lucrat de-a lungul timpului s-au obișnuit „să le ducă” pe toate – familia, munca, responsabilitățile, grijile – uitând astfel de propria stare de bine.

De aceea, consilierea psihologică și psihoterapia nu sunt semne de slăbiciune, dimpotrivă: sunt semne de maturitate emoțională și grijă față de tine.

Să mergi la psiholog nu înseamnă că nu te descurci. Înseamnă că alegi să nu te mai descurci singură cu totul.

Nu e despre etichete, ci despre drumul tău către bine

Indiferent că alegi consilierea psihologică sau psihoterapia, important este să-ți dai voie să găsești spațiul în care să te așezi, să respiri și să te auzi.

Procesul potrivit este cel care te ajută să te cunoști mai bine, să înțelegi ce ți se întâmplă și să-ți regăsești puterea de a merge mai departe așa cum are sens pentru tine. Nu e despre etichete, ci despre drumul tău către bine.

Iar primul pas începe întotdeauna cu o conversație – cu tine însăți și cu cineva care știe să asculte.